Obiective turistice în Câmpina

Castelul Voila

Complexul parohial Slobozia

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu, judetul Prahova, Muntenia, Romania este cunoscut sub denumirea populara de "Templul Spiritului".

La 97 de kilometri spre nord de București, in Campina, scriitorul si istoricul roman Bogdan Petriceicu Hasdeu a construit intre 1893 si 1896 palatul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale.

In 1888, la 19 ani, Iulia murise din cauza tuberculozei. Legenda spune ca, Hasdeu se retragea deseori la resedinta sa de la Campina pentru a comunica, prin intermediul spiritismului, cu fiica lui. Deasupra intrarii principale se gaseste inscriptia "E pur si muove".

Numele Iuliei Hasdeu sta gravat pe fiecare dintre cele doua scaune din piatra din fata castelului, iar in mijlocul cladirii se afla o sculptura din lemn pictat a lui Isus Cristos, realizata de artistul francez Casciani. In spatele ei, este asezat bustul Iuliei Hasdeu.

A fost inaugurat la 2 iulie 1897, fiind deschis pentru public in timpul vietii lui Hasdeu. Dupa moartea lui, incercarile mostenitorilor de a determina autoritatile sa deschida un muzeu, implinind astfel dorinta testamentara a lui Hasdeu, au esuat.

Dupa primul razboi mondial muzeul a fost deschis pentru vizitare libera. A fost incadrat personal de specialitate din 1932 si abandonat in 1947. Reintra in reteaua muzeistica in 1958, dupa o interventie in Parlament a lui George Calinescu. Cladirea este monument de arhitectura, construit intre 1894 - 1897 dupa planurile lui Hasdeu, fiind ulterior restaurata in 1962 - 1965, 1980 si dupa 1990.

Expozitia valorifica documente de istoria culturii legate de viata si opera marelui carturar: fotografii de familie, documente, manuscrise, mobilier si obiecte personale care au apartinut lui Hasdeu si fiicei sale, Iulia (circa 300 de exponate), carte veche, tablouri infatisandu-i pe Bogdan Petriceicu Hasdeu si Iulia Hasdeu; arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; schitele lui pentru Castelul Iulia Hasdeu; primele editii ale operelor lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 - 1907) si ale Iuliei Hasdeu (1869 - 1888).


Adresa : B-dul Carol I nr. 199
Telefon : 0244 335 599; 0244 335 598
Program : 9:00 - 17:00; luni: inchis

Muzeul Memorial N. Grigorescu

Nicolae Grigorescu este primul pictor român de circulatie europeana, care a trait între anii 1838-1907.

A început prin a face pictura religioasa: icoane si pictura murala în câteva biserici si mânastiri din România - pictura de la mânastirea Agapia, ramânând pâna în zilele noastre o capodopera a geniului.

Studiile si le-a facut la Paris, iar apoi s-a retras la Barbizon, alaturându-se grupului de pictori non-conformisti, care cu cativa ani înainte se stabilisera acolo practicând pictura de plain-air, începe sa picteze în padurea Fontainbleau, renuntând la principiile artei academiste, practicând un nou stil, asemenea unui Millet, Diaz, Corot, Troyon etc.

Cunoaste o evolutie foarte rapida spre noua formula plastica, care se poate vedea în toate genurile pe care le-a abordat cu o neasemuita usurinta: portret, peisaj, scene diverse ( istorice, câmpenesti, de razboi ), natura statica.

Legaturile lui Grigorescu cu lumea artistica europeana, în special cu cea franceza, au fost foarte strânse, ani de-a rândul a avut în acelasi timp ateliere în România si Franta. Cel mai mult Grigorescu a iubit Bretania si Normandia: ``Spalatorese în Bretania``, ``Taranca franceza în vie``, ``Fetita bretona``, ``Plaja la ocean``, ``Batrâna la Brolle```, ``Strada la Vitre``, ``Interior la Vitre``, ``Pescarita la Granville``.

O mentiune trebuie facuta pentru a scoate în evidenta talentul de desenator al lui Grigorescu.

Artistul a desenat foarte mult, cele mai multe desene care se pastreaza pâna astazi, sunt legate de Razboiul de Independenta ( 1877 ) la care a participat ca reporter de razboi.

Catre sfârsitul vietii a venit definitiv în România, stabilindu-se pe Valea Prahovei pe care o cunostea înca din tinerete, când obisnuia sa faca dese excursii însotit de prietenii sai.

Pentru o perioada s-a stabilit la Posada, o mica asezare între Sinaia si Câmpina, un loc foarte îndragit de artist de unde ne-a lasat renumitele "posade". In 1891 paraseste Posada si se stabileste la Câmpina. Aici a avut 2 ateliere, unul mai întâi închiriat si apoi între anii 1901-1904 si-a construit pe un teren cumparat pe soseaua nationala, o casa-atelier în care a locuit împreuna cu sotia Maria Danciu si fiul lor Gheorghe.

Planul a fost întocmit de însusi artistul, în stilul caselor din zona: opt camere, parter si etaj, balcoane pe
Trei laturi si acoperisul din sindrila. A trait în aceasta casa pâna în anul mortii (21 iulie 1907). Dupa moartea artistului, familia a locuit în continuare pâna în 1918. În timpul Primului Razboi Mondial cladirea a ars începând de la etaj, marea pierdere fiind atelierul.

Casa a ramas sub forma de ruina pâna în 1951-1952, când Primaria a luat hotarârea de a reconstrui pe vechea temelie. Planul a fost întocmit de arhitectul câmpinean Popisteanu si de un real folos au fost informatiile date de fiul artistului si de baiatul de sevalet al artistului, Nae Goage. Cladirea a fost terminata repede, iar între anii 1955-1957 s-a amenajat un muzeu memorial, singurul care exista în România. Pentru amenajarea interioara s-au folosit fotografiile existente din 1904, 1908, diapozitive din 1910 etc. Obiectele au fost achizitionate de la familie sau persoane particulare la care ajunsesera în urma deselor vânzari facute de urmasii artistului. De asemenea, au fost expuse si 54 de tablouri luate în custodie de la Muzeul National de Arta Bucuresti (care ulterior au fost retrase), dar si de la alte muzee (brasov, Ploiesti).

Inventarul muzeului s-a îmbunatatit an de an, astfel ca în anul 2004 s-a luat decizia de a remodela interioarele, încercând sa se puna mai mult în valoare personalitatea artistului în ultimii ani petrecuti la Câmpina.

Muzeul memorial Bogan Petriceicu Hasdeu

,,Muzeul a fost construit pentru comemorarea Iuliei Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a murit la 18 ani de tuberculoză. Iulia Hasdeu, o tânără considerată genială, a fost și prima româncă care a absolvit facultatea Sorbona din Paris.
Prima schiță a castelului, desenată chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist ce datează din 3 septembrie 1893.
Primul război mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, care necesita reparații încă dinaintea morții constructorului său, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1907). Sarcina de realizare a lucrărilor de restaurare este preluată în anul 1924 de către Ateneul Popular „B.P.Hasdeu” din Câmpina. Cel de-al doilea război mondial agravează starea construcției până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor Istorice, sub codul PH-II-m-A-16395.
Castelul a fost restaurat între anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Grație profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din județul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”.
Sala 1 - Salonul de primire al doamnei Iulia Hasdeu, soția scriitorului, unde se află bustul de marmură al acesteia;
Sala 2 - Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereții camerei;
Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Războiul, cutremurele și ignoranța umană au afectat de multe ori castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă. În această sală se pot observa și cele trei camere, cea albastră, cea roșie și cea verde, culori date de vitralii.
Sala 4 - Biroul de lucru al lui B.P.Hasdeu, în care se află portretele savantului, soției și fiicei lor Iulia.
Sala 5 - Camera cu cale, dedicată Iuliei Hasdeu, unde se află păpușa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Hasdeu, de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat în 1890. De asemenea, aici se afla jurnalul și caietul de matematică al Iuliei.
Sala 6 - Camera obscură, unde aveau loc ședințele de spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus.`
* sursa wikidpedia

Parcul Soceram

,,Parcul Soceram este probabil unul dintre cele mai frumoase parcuri din România sau cel puțin, unul dintre cele mai îngrijite... Parcul este bine delimitat cu un gard, deci poate înțelege și un copil ca al meu, pentru care limitele sunt relative, unde are voie sa meargă și unde nu. Are însă ieșiri spre stradă, deci cei mai mici și mai cutezători nu vor vedea clar unde se termină parcul. Vorbesc însă din perspectiva unei mame de tazmanian, mare explorator și vitezoman neatent.
Parcul este amplasat pe Platoul Muscel și oferă o priveliște foarte frumoasă spre dealurile din jur. Mi-a plăcut mult să mă plimb pe marginea exterioară spre dealuri și să mă bucur de aerul proaspăt de munte. Spațiul este amenajat de omul de afaceri câmpinean care deține compania Soceram, de doar cațiva ani, prin urmare, copacii plantați sunt încă mici și astă vară locurile umbroase erau la mare căutare. În câțiva ani însă, brazii și arțarii vor avea o coroană îndeajuns de mare încât canicula să fie mai ușor de suportat, mai ales dacă ai și o limonadă în mână.`
*sursa: https:///plimbare-si-relaxare-in-parcul-soceram/