Localitatea Bălțătești
Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Despre Bălțătești
Statiunea din comuna Baltatesti, judetul Neamt, este consemnata documentar la inceputul secolului al XVIII-lea , fiind cunoscuta pentru apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentratie de pana la 280 g/l. intre factorii de cura se evidentiaza, de asemenea, aerul curat, puternic ozonat.
Baile, situate la o altitudine de 475 m, functioneaza din anul 1810, prin grija printului Cantacuzino: in 1810, principele Cantacuzino, aflat la o vanatoare, descopera cateva fantani cu apa sarata. Constient de valoarea terapeutica a apei, principele a pus bazele unei mici statiuni. in 1878, doctorul Dumitru Cantemir cumpara proprietatea si o dezvolta.
Dupa moartea medicului, vaduva acestuia, recasatorita Arapu, cedeaza administrarea bailor fiilor sai, care, din 1903, le arendeaza. in 1920, familia Arapu vinde statiunea doctorului Goldhamer, care reface instalatiile si acorda asistenta medicala. in 1948, Baltatestii trec in proprietatea statului, iar din 1953, baile incep din nou sa functioneze. in 1993, statiunea este preluata de MApN. Aici sunt acum patru hoteluri care ofera tratament in serii de 15-18 zile pentru 500 de pacienti.
Analizele efectuate de U. Chihac, Franz Humael in 1939, de Petru Poni in 1850, de Stenner si Kony in 1883 au confirmat ca sunt cele mai bogate in saruri din toate apele omologate in Europa.
Apele minerale de aici au luat medalii de aur la Paris in anul 1900 si la Bucuresti in anul 1906. Capacitatea de cazare era de 100 de camere in anul 1938. Statiunea a fost modernizata si extinsa in anul 1970.
Din 1993, statiunea a fost preluata de Ministerul Apararii Nationale , avand o capacitate de cazare de 450 locuri pe serie.
Apele minerale din statiunea Baltatesti sunt indicate in tratamentul unor afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni vasculare periferice, afectiuni ale sistemului nervos, afectiuni respiratorii.
Sursa: www.wikipedia.org
Obiective turistice în Bălțătești
Manastirea Varatec
Aflată la numai 12 kilometri de Târgu Neamţ şi la 40 de kilometri de Piatra-Neamţ, este amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este situată într-o mică depresiune, de la poalele munţilor, adăpostită de culmea Dealul Mare, la o altitudine de doar 460 metri.
Mănăstirea Văratec este una dintre cele mai mari şi mai vizitate mănăstiri ortodoxe din judeţul Neamţ.
La câţiva metri de mers pe jos se află mormîntul lui Veronica Micle.
Manastirea Agapia
La 9 kilometri de oraşul Târgu Neamţ şi la circa 43 de kilometri de Piatra Neamţ, în satul Mănastirea Agapia, comuna Agapia, pe valea pârâului Agapia – Topoliţa, la poalele culmii Măgura, lângă Mănastirea Văratec, la o altitudine de 480 de metri, se află Aşezământul monahal de la Agapia, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sărbătoriţi la 8 noiembrie, un loc unde vieţuiesc 450 de suflete, cea mai numeroasă comunitate de maici din ţara noastră.
Cetatea Neamț
Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.
Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al xviii-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.
Cetatea Neamț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015.
Casa Memoriala Ion Creanga
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004.
Parcul Natural Vânători Neamţ
Constituit în anul 1999, “Parcul Natural Vânători Neamţ” se află în partea nordică a judeţului Neamţ, la granița cu Suceava, și se întinde pe raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători-Neamț și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi.
Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munților Stânișoarei (subdiviziunea Munții Neamțului), în partea estică a Carpaților Orientali și peste Subcarpații Neamțului (aflați în cadrul Subcarpaților Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei și Cracăului.Suprafaţa parcului este de aproape 31.000 de hectare, dintre care peste 26.000 reprezintă fond forestier.
Principalele arii protejate din cadrul “Parcului Vânători Neamţ” sunt “Pădurea de argint”, “Codrii de aramă”, “Rezervaţia de stejar Dumbrava” şi Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă”.
Parcul găzduieşte o serie de specii rare sau aflate pe cale de dispariţie: ursul brun, râsul, vidra, zimbrul sau pisica sălbatică, cerbul carpatin şi căpriorul.
Lacul Cuejdel
Lacul Cuejdel, numit uneori şi Lacul Crucii după forma sa, este unul din cele mai mari lacuri de baraj natural din ţară. Din cauza colmatării, nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din ţară ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roşu.
. Lacul s-a în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel prin surpări şi alunecări succesive la baza Culmii Munticelu. Etapa decisivă de formare a lacului a fost alunecarea de teren din anul 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată, cel mai probabil de cutremurul din anul 1990, la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă.
