Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Statiunea balneoclimaterica permanenta Balvanyos, este situata pe versantul sudic al muntilor Bodoc in curbura carpatilor la o altitudine de 840m-950m.Datorita calitatilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale si emanetilor post vulcanice prezentate sub forma de mofete, statiunea ofera oaspetilor conditiile unei vacante si peisajul atragator al muntilor din imprejurimi si excelente posibilitati pt. tratamente.
Datoritã rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiile de bioxid de carbon si de hidrogen sulfurat au favorizat aparitia a mai multor izvoare de apã mineralã. Multumitã compozitei lor chimice sunt remarcabile în cure de bãut, în tratamentele afectiunilor stomacale si intestinale; folosite în bãile uscate cu gaz, adicã in mofete, se dovedesc a fi factori curativi naturali pentru cei suferinzi de afectiuni de cord si ale sistemului vascular. Aici, atât apa, cât si gazul au radioactivitate naturalã relativ mare. Linistea, aerul ozonat si bogat în ionuri negative transformã statiunea într-un El Dorado al turistilor care prefera concediul linistit la munte.
Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bãi care au functionat odinioarã. Cea mai veche este cea care se situeazã în pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se referã la mirosul urãt al hidrogenului sulfurat), deoarece in pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretele sale se gãsesc picãturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tãmãduirea si vindecarea proprie.
• altitudine: 840m-950m
• climat:moderat, tonic, stimulent
• temperatura : lunile de vara 25-32 :luni de iarna -5 -19
• nebulozitate: redusa
• aer: puternic ozonat
Factori naturali de cura:
• ape minerale sulfuroase
• carbogazoase
• feruginoase
• calcice
• hipotome
• mofete
La Balvanyos se pot trata cu bune rezultate:
• afectiuni cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, insuficienta mitrala si aortica compensata, arteriopatii periferice prin arteroscleroza, varice)
• afectiuni asociate (nevroza astenica, afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare, boli profesionale.
• grota sulfatara si mofetele sunt folosite ca ''Viagra'' naturala a statiunii
Lacul Sfanta Ana este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe intreg teritoriul Romaniei. Este situat in masivul Ciomatu, de pe stanga Oltului, in apropiere de Balvanyos.
Lacul este asezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu ( Ciomadu ), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente eruptii vulcanice in Carpati si in Europa de Est, care a avut loc acum cateva zeci de mii de ani ( probabil mai recent de acum 42. 000 ani ).
Lacul Sfanta Ana se afla la o altitudine de 946 m. De forma aproape circulara, similar cu o paleta de pictor, are o lungime de 620 m si o latime maxima de 460 m, o suprafata de 19, 50 ha si o adancime maxima de 7 m. Lacul isi completeaza apele numai din precipitatii, neavand izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0, 0029 ml minerale. In apa nu exista oxigen, motiv pentru care in aceasta nu traieste nici o vietate. Capacitatea trofica redusa a apei lacului se datoreaza si emanatiilor mofetice prin fundul lacului si prin peretii craterului.
Turistii veniti la lacul Sfanta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei avand la indemana o metoda empirica, dar exacta, oferita de muntele vulcanic: cele doua fisuri formate in munte care prevestesc vremea cu precizie de suta la suta.
Localnicii stiu ca ``Daca emanatiile din fisuri pisca la nas, atunci e semn de furtuna, iar daca nu, ziua va fi insorita, tocmai potrivita pentru drumetii``. Fenomenul are o explicatie stiintifica. In munte se desfasoara inca o activitate post-vulcanica, sensibila la orice schimbare a presiunii atmosferice. Cand presiunea atmosferica scade, gazele, precum bioxidul de carbon si sulful, urca spre suprafata si inunda fisurile cu un miros intepator, semn ca vine ploaia.
Lacul Sfanta Ana, este o rezervatie complexa naturala, geologica, floristica si faunistica, fiind legat de Baile Tusnad prin poteci turistice.
Varsta lacului Sfanta Ana nu a fost inca determinata cu exactitate, diversi cercetatori estimand ca ultima eruptie a avut loc cu 32. 000 de ani in urma ( Juvigne et al. 1994 ), cu 10. 500 de ani in urma ( Morya et al. 1996 ) sau chiar 9. 800 de ani in urma ( Magyari et al. 2006 ).
Studiile palinologice, avand ca obiect studiul polenului si al sporilor, au ajuns la concluzia ca istoria lacului Sfanta Ana a inceput in urma cu circa 9. 800 – 8. 800 ani, cu stadiul de turbarie si lac putin adanc. A urmat o perioada de acumulare continua de apa pluviala si de crestere a nivelului apei pana la valoarea maxima de 12 metri, cu 2. 700 – 700 de ani in urma, atunci cand lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof.
Sursa:http://jurnalromanesc. Blogspot. Com/2010/04/turism-lacul-sf-ana. Html
Cetatea Balvanyos se afla la o inaltime de 1030 metri si este una din cele mai vechi cetati din aceasta zona.
Se pare ca ea a fost construita intre secolele Xii-xiii, dar dupa unele izvoare, constructia cetatii Balvanyos ar fi avut loc in secolul Xi. Aici s-au gasit, ca urmare a sapaturilor arheologice, obiecte din fier si de ceramica din perioada medievala.
Luandu-se dupa o scrisoare a regelui Sigismund datat in anul 1402, Apor Peter sustine ca cetatea a fost construita in secolul Xi, pe timpul domniei regelui Sfantul Stefan (1000-1038). Dupa el, peretele interior ar fi fost construit pe timpul domniei Bela Iv, in 1235, iar cel exterior pe timpul domniei lui Ladislau Iv, intre 1272 si 1290.
Ceea ce este sigur este faptul ca in secolul Xiv era deja proprietatea familiei Apor si se crede ca a fost un dar din partea regelui.
Traseul catre Grota Sulfuroasa incepe in zona Hotelului Grand Balvanyos, traseul cu punct rosu sau albastru.
Grota Sulfuroasa (galeria unei foste mine de sulf) este situata in partea sud-vestica a Muntelui Puturosu, la o inaltime de 1052 metri.
Prin gura grotei iese la suprafata o cantitate mare de gaz mofetic, peste 3000 de metri cubi, cel mai mare debit din Europa pentru o emanatie postvulcanica.
Compozitia gazului: 95, 82%dioxid de carbon, 0, 38% hidrogen sulfurat, 0. 14% oxigen, 2, 6% Azot.
Aerul grotei are o radioactivitate de 980, pci/l, este cel mai ridicat nivel de radioactivitate dintre toate mofetele din Carpatii Orientali.
Terapia sulfuroasa are multe efecte benefice si poate fi folosita in tratarea mai multor afectiuni.
Atentie! Cititi cu atentie instructiunile de la intrarea in grota inainte sa intrati.