Descrierea localității și informații utile turiștilor.
Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de “Targul Horezu”, data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.
Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani.
Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.
Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului. Aceste valori culturale aflate intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje deosebite, atrag turistii pe acest taram binecuvantat cu un mare potential turistic unde va asteptam si pe dumneavoastra sa le descoperiti.
Accesul in oras se face pe D.N. 67, care face legatura intre municipiul Rm. Valcea (45 km) si municipiul Tg.-Jiu (70 km). Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113 km) pe D.N. 65C.
In vecinatatea localitatii Horezu puteti vizita:
Manastirea HureziManastirea BistritaComplexul Muzeal MaldarestiMuzeul Trovantilorsursa:www.valceaturistica.roCulele sunt case boieresti fortificate. Numele provine de la turcescul kule care inseamna turn. Culele Duca si Greceanu se gasesc in comuna Maldaresti. Tot aici se gaseste si casa memoriala I. G. Duca.
Parterul culei Greceanu a fost folosit in productii cinematografice ca: „Neînfricatii“, „Drumul Oaselor“, „Iancu Jianu – Haiducul“.
Trovantii sau pietrele care cresc se gasesc in satul Costesti. In `Muzeul trovantilor` se gasesc cateva pietre uriase, cu dimensiuni cuprinse intre 6 si 10 metri. Oamenii din partea locului le-au numit `pietrele care cresc`. Trovantii pot fi gasiti si de-a lungul pârâului Gresarea langa satul Otesani.
Parcul cuprinde creasta calcaroasa liniara a Masivului Buila-Vânturarita, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistritei vâlcene, pâna la est de Cheile Olanesti (Folea), creasta dominata de cele doua vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) si Vârful Vânturarita Mare (1885 m).
Un element de atractie si valoare suplimentar al parcului îl constituie existenta în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: manastirile Arnota, Bistrita, Horezu, Frasinei, schiturile Patrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Papusa, Peri, bisericile rupestre din Pestera Liliecilor, bisericile din localitatile din zona, precum si traditiile, obiceiurile si arhitectura traditionala din satele de la poalele muntelui.
Cheile Bistritei (1200m lungime) se afla in apropierea localitatii Costesti si sunt cele mai înguste chei în calcare din România fiind declarate rezervatie naturala. Drumul forestier prin cheile Bistritei urca la izvoarele Bistritei în Muntii Capatânii sub vârful Zmeuratului cu o înaltime de 1938 m.
Accesul spre chei se face pe langa Manastirea Bistrita, de pe drumul judetean Costesti-Bistrita. Pe langa relieful sapat de rau in calcarele munilor Arnota, un punct de atractie il constituie cele 22 de pesteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Pestera Ursilor si Pestera Liliecilor
Cheile Oltetului se afla pe raza comunei Polovragi, din judetul Gorj, si se întind pe o distanta de doi kilometri. La intrare se afla Rezervatia naturala Cheile Oltetului care a fost declarata, printr-o lege din anul 2000, arie naturala protejata de interes national. Suprafata rezervatiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzând si Pestera Polovragi, de asemenea arie naturala protejata de interes national.
Salina Ocnele Mari este amenajata la 226 de metri fata de nivelul marii .
Parcul are o biserica, un muzeu, restaurant, magazine de suveniruri, baruri, un teren de fotbal, de baschet, de tenis, masa de biliard, locuri de joaca pentru copii , etc.
In Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copacelu a municipiului Ramnicu Valcea) si strada Alexandru Ioan Cuza a orasului care se intersecteaza cu aceasta. Pe strada Alexandru Ioan Cuza , din Ocnele Mari , exista un indicator `Spre Salina` iar dupa aprox.200 m se ajunge la locul unde sunt parcate microbuzele care transporta turistii in subteran.
Se află în satul Romanii de Jos, pe partea stângă a drumului ce merge la mânăstirea Romani.
Lângă Muzeul din Romani care se află pe partea dreaptă a drumului, înainte de poarta de intrare în incinta mânăstirii, se poate parca.
Mânăstirea, biserica satului, moara, schiturile metoh-uri ale mânăstirii sunt toate în apropiere. Distanța este accesibilă celor care doresc o drumeție interesantă.
Prima casă de ceramiști o găsiți la aproximativ 1,5 km distanță de centrul orașului, familia Carmina și Gheorghe Țambrea.
Casele sunt ușor de recunoscut având pe pereții lor, și la porți, ceramică expusă.
Familii renumite care au păstrat și continuă tradiția: Mischiu, Iorga, Bîscu, Popa.
La aproximativ 3km, se află casa cu expoziția Victor și Eufrosina Vicșoreanu, meșteri trecuți în neființă. Victor Vicșoreanu a fost unul dintre meșterii recunoscuți unanim pentru măiestria lucrărilor sale.
Dintre mai tinerii meșteri: familia Marieta și Sorin Giubega, Mihai(https:///mihai.biscu.1) și Nicu Bîscu,Ileana Țambrea și mama ei Vasilica Olaru și alții.
La intrarea în orașul Horezu, venind dinspre Râmnicu-Vâlcea, se află expozițiile meșterilor păstrători ai ceramicii tradiționale: Mihaela și Ion Paloși și Nicoleta și Laur Pietraru (casa lor fiind o interesantă construcție reprezentând o ceașcă de ceramică).
Satul de vacanta Varful lui Roman este pe teritoriul orasului Horezu. Drumul de legatura este Lunga -Bolca 14 km, din satul Romanii de Sus. Va asteptam !
in Muntii Capatanii, strajuit de Buila-Vanturarita, marginit de Horezu si Vaideeni, gasim Varful Romani (Varful lui Roman). O statiune atipica. O zona de liniste.
Odată ajuns în Horezu, este greu să nu te laşi impresionat de cantitatea imensă de vase ceramice şi de coloratura diversă, decorul jucăuş al acestora. Stilul nu a încetat niciodată să impresioneze atât prin procedurile utilizate cât şi prin tematica specifică.
Principalele simboluri folosite in ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din flora şi fauna din împrejurimi:cocosul de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii, frunza, soarele, steaua, spicul, spirala dublă, pomul vieţii sau coada de păun.
Mănăstirea este considerată una dintre cele mai reprezentative construcții realizate în stil brâncovenesc din România, dar și cel mai mare ansamblu monahal din țara noastră. Pe vremuri liniștea locului era deranjată doar de cântecele huhurezilor (păsări de noapte) de la care provine și numele mănăstirii. Întreg ansamblul se întinde pe o suprafață de aproximativ trei hectare și cuprinde mănăstirea, biserica Bolnița, schitul Sfinților Apostoli și Schitul Sfântului Ștefan.